CRISTINA RADU
Soprană
Solistă a Operei Braşov, Romania
E-mail: radu_cristina_ioana@yahoo.com
Cristina Radu – Scurta prezentare (pdf)
STUDII
2008-prezent: Doctorand al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, cu tema “Cântăreţul de Operă şi epoca sa. Secolul XX”. Conducător de proiect: Prof.Univ.Dr. Grigore Constantinescu.
2003: A obţinut diploma de Licenţă in cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, unde a beneficiat de îndrumările Prof.Maria Slătinaru-Nistor (canto), Prof.Dr.Bianca Manoleanu (oratoriu), Prof.Dr. Viorel Cosma, Prof.Dr.Liviu Dănceanu, Prof.Dr.Grigore Constantinescu (istoria muzicii), Prof.Nicolae Zaharescu, Prof.Monica Mihăiescu, Prof.Dr.Sergiu Dan Pop (regie operă), Prof.Dr.Magda Buciu (teorie muzicală). A asistat de asemenea la cursurile de semiotică muzicală susţinute de Prof.Dr.Dinu Ciocan, de estetică muzicală susţinute de Prof.Dr.Alexandru Leahu şi de muzicologie susţinute de Prof.Dr.Valentina Sandu-Dediu. In decursul timpului s-a perfecţionat de asemenea in arta cântului cu distinse personalităţi precum Emilia Petrescu, Mariana Stoica şi Ileana Cotrubaş.
1993-1997: Liceul de muzică “Dinu Lipatti”, Bucureşti.
1985-1992: Studii de vioară şi pian la Şcoala de muzică nr.2, Bucureşti.
MASTER CLASS
2008: Master Class cu Ileana Cotrubaş (Opera Naţională Bucureşti – România).
2007: Master Class cu Ileana Cotrubaş (Italia şi Franţa).
2007: Master Class cu Ionel Pantea (Opera Naţională Bucureşti – România).
2005: Master Class cu Alain Nonat & Cristian Mihăilescu (Brno, Cehia).
2003: Master Class cu Virginia Zeani (Pella, USA).
2003: Master Class cu Felicity Lott (Lübeck, Germania).
2003: Master Class cu Denice Graves (Universitatea de Muzică Bucureşti – România).
PREMII, COMPETITII, BURSE
2010: Premiul “Soprana anului 2009” şi premiul “Trioul anului 2009” (decernat Ansamblului cameral “Remember Enescu” format din soprana Cristina Radu, pianiştii Corina Răducanu şi Eugen Dumitrescu) – în cadrul primei ediţii a “Galei premiilor în cultură” desfăşurate la Centrul Cultural Arcuş.
2009: Premiul publicului în cadrul Festivalul Muzicii Maghiare, Institutul cultural Maghiar, Bucureşti.
2008: Participare în concursul internațional de canto Queen Elisabeth, Belgia.
2007: Premiul I – Concursul internaţional de canto Joseph Schmidt, ed.1, România.
2006: Semifinalistă în Concursul internaţional Jette Parker Young Artists Programme – la Royal Opera Covent Garden din Londra, Anglia.
2005: Premier Prix de Finaliste – Concursul internaţional de operă Verviers, Belgia.
2003: Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor – la Festivalul Concurs de Interpretare a Liedului, Braşov.
2003: Bursa fundaţiei Fraţii bucovineni Sârghie decernată în cadrul Universităţii Bucureşti.
2002: Premiul II şi Premiu special pentru interpretare – Concursul Naţional de Interpretare Marţian Negrea.
2002: Bursa Yolanda Mărculescu decernată de Doamna Prof.Univ.Georgeta Stoleriu, în cadrul UNMB.
2001: Marele Premiu la Concursul Naţional de Interpretare Mihail Jora, Bucureşti.
Cristina Radu a început de timpuriu studiul muzicii, urmând cursuri de vioară şi pian (între anii 1985-1992) şi participând ca membră a Corului de copii al Radiodifuziunii Române (între 1991 şi 1997), în numeroase concerte şi turnee artistice atât în ţară cât şi în Belgia, Franţa, Italia, Germania, Austria, Finlanda şi SUA.
După finalizarea studiilor universitare şi-a făcut debutul pe scena Operei Naţionale din Bucureşti în rolul Donnei Elvira din Don Giovanni de Mozart, iar din anul 2003 până în prezent, este solistă a Operei din Braşov.
Repertoriul său cuprinde o paletă extinsă de roluri de operă, precum şi numeroase arii, lieduri şi lucrări vocal-simfonice din creaţia compozitorilor clasici şi contemporani, repertoriu probat în spectacole atât pe scena Operei din Braşov şi în turneele internaţionale alături de colectivul operei (în Austria, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie), cât şi în numeroase concerte pe scenele din ţară şi străinatate.
În anul 2007 cântă în premiera mondială a operei spaniole „La Casa de Bernarda Alba” de Miguel Ortega, după piesa omonimă a lui Federico García Lorca, în rolul Angustias.
CONCERTE
Cristina Radu susţine constant concerte în Bucureşti (Ateneul Român, Sala Radio, Opera Naţională, Palatul Cotroceni, Palatul Cantacuzino, Palatul Şuţu, Universitatea Naţională de Muzică, Catedrala Sf.Iosif) şi în ţară (Braşov, Suceava, Iaşi, Galaţi, Târgovişte, Sinaia, Râmnicu Vâlcea, etc).
A concertat în SUA (Centrul cultural român din New York, 2003), în Bulgaria (Filarmonica din Sofia, 2007) şi în Ukraina (Universitatea din Cernăuți, 2008).
În decursul timpului colaborează cu New Europe Symphony Orchestra, dirijor Silvio Wyler; Orchestra de cameră Radio, dirijor Vlad Conta; Ansamblul cameral Profil, dirijor Tiberiu Soare; Orchestra Philarmonia, dirijor Nicolae Iliescu; Ansamblul Camerata Valahica; precum şi cu violonceliştii Alexandru Moroşanu şi Laura Buruiană, organiştii Steffen Schlandt şi Marcel Costea, pianiştii Alexandru Petrovici, Tatiana Moroşanu, Luminiţa Berariu, Andreiana Roşca, Carolina Caia şi Remus Manoleanu.
Între anii 2008-2010 Cristina Radu susţine constant concerte alături de pianiştii Eugen Dumitrescu şi Corina Răducanu, în importante centre artistice din ţară şi străinătate – formând Ansamblul cameral “Remember Enescu”.
Între anii 2002-2003, semnează câteva prime audiţii de muzică românească contemporană, cu lucrări aparţinând compozitorilor Diamandi Gheciu, Doru Popovici, Ana Giurgiu, Cătălin Creţu şi Adina Sibianu.
Cristina Radu colaborează cu Opera Naţională din Bucureşti în spectacolele Don Giovanni şi Cosi fan tutte de Mozart, precum şi în concerte – în 2002, 2003, 2004, 2008 şi 2010.
ÎNREGISTRĂRI
În 2005 Cristina Radu înregistrează alături de Orchestra Philarmonia, cantatele Iarba pământului de Dan Buciu şi In Memoriam Fundoianu de Doru Popovici, în cadrul Compact Disc-ului Muzică Romanească Contemporană.
În 2002, înregistrează pentru Radiodifuziune lieduri din repertoriul românesc şi universal, alături de pianistul Alexandru Petrovici.
EMISIUNI RADIO şi TV
Cristina Radu participă în cadrul emisiunilor: „Viva la musica” şi „Seara de Operă” ale postului de televiziune TVR Cultural (în 2003, 2005, 2008, 2009) şi de asemenea în emisiuni ale posturilor de televiziune locală TVS şi RTT Braşov (în 2005, 2007, 2008, 2009, 2010), în interviuri şi în spectacole difuzate.
REPERTORIUL
ROLURI DE OPERĂ
| COMPOZITOR | OPERA | ROL |
| WOLFGANG AMADEUS MOZART | DON GIOVANNI | Donna Elvira |
| WOLFGANG AMADEUS MOZART | COSI FAN TUTTE | Fiordiligi |
| WOLFGANG AMADEUS MOZART | LE NOZZE DI FIGARO | Contesa Almaviva |
| WOLFGANG AMADEUS MOZART | LE NOZZE DI FIGARO | Cherubino |
| CHARLES GOUNOD | FAUST | Marguerite |
| GEORGES BIZET | CARMEN | Micaela |
| GEORGES BIZET | LES PECHEURS DES PERLES | Leila |
| JAQUES OFFENBACH | LES CONTES D’HOFFMANN | Antonia |
| JAQUES OFFENBACH | LES CONTES D’HOFFMANN | Giulietta |
| GAETANO DONIZETTI | DON PASQUALE | Norina |
| GIOACCHINO ROSSINI | LA CENERENTOLA | Clorinde |
| VINCENZO BELLINI | NORMA | Adalgisa |
| GIUSEPPE VERDI | LA TRAVIATA | Violetta Valery |
| GIACOMO PUCCINI | LA BOHEME | Mimi – in study |
| GIACOMO PUCCINI | LA BOHEME | Musetta |
| RUGIERO LEONCAVALLO | I PAGLIACCI | Nedda |
| MIGUEL ORTEGA | LA CASA DE BERNARDA ALBA | Angustias |
ORATORIU
STABAT MATER – G.B.PERGOLESI
GLORIA – A.VIVALDI
Motett EXSULTATE, JUBILATE – W.A.MOZART
REQUIEM – W.A.MOZART
REQUIEM – N.BRETAN
LIEDURI
Sept chansons de Clement Marot – George ENESCU
5 Melodies (Bourget) – Claude DEBUSSY
Siete Canciones populares Espagnolas – Manuel DE FALLA
Wesendonck Lieder – Richard WAGNER
Numeroase miniaturi vocale din repertoriul francez (Faure, Debussy, Duparc, Delibes, Ravel, Poulenc, Bizet, Massenet, Chausson, J.Kosma), repertoriul german (Schubert, Schumann, Brahms, Wagner, Mahler, Wolf, R.Strauss), repertoriul rus (Rachmaninov, Ceaicovski, Glinka, Mussorgski), repertoriul spaniol (Obradors, De Falla, Turina), repertoriu românesc (Enescu, Jora, Gheciu, Brediceanu, Perlea, Popovici, Bretan, Donceanu, Basacopol, Voiculescu).
EXTRASE DIN PRESA NAŢIONALĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ
„But it is over the characters of Clorinda in Cenerentola and Norina in Pasquale that the magician’s wand has passed, for both are played by Cristina Radu. When, in the near future, La Radu is being fought over by La Scala, the Met and Covent Garden, we happy few in Malvern will be able to say: Ah, but we saw and heard her first.” (Henry Ford – „La Radu – we saw her first”, Herefordshire 2 June 2004) – http://archive.thisisherefordshire.co.uk/2004/5/27/18489.html
„Mozart, Giordano, Boito, Rachmaninov, Chausson, Obradors, Enescu, compozitori ce impun interpreţilor o tehnică vocala deosebită, inteligenţă şi o cultură vastă pentru a realiza dificilul discurs muzical-dramaturgic, a fost repertoriul sopranei Cristina Radu, prezenţa diafană şi sensibilă, ce a determinat publicul la binemeritatul „Bravo!” (Alexandra Mircea – „Serate muzicale”, Ararat nr.7 (268)/ 1-15 aprilie 2003)
„Soprana Cristina Radu ne-a convins că poate interpreta cu inteligenţă şi atentă cunoastere şi înţelegere stilistică atit opusuri clasice sau romantice, cît şi lucrari moderne, glasul său frumos, condus cu expresivitate şi siguranţă, aducind un plus de frumuseţe.” (Anca Florea – „Concursul Paul Constantinescu şi ansamblul Profil”, Curentul – 8.04.2003)
„Soprana Cristina Radu şi flautistul Cătălin Opritoiu, integraţi într-un discurs orchestral pendulind între sonoritati tragice şi luminoase de o superbă frumusete melodică, au reuşit sa ne furnizeze momente de reala încîntare estetică.” (Vasile Donose – „Concertul orchestrei de cameră Philarmonia’’, Cronica romană 10.05.2003)
„Cristina Radu pare a fi o Donna Elvira ideală. Calităţile sale vocale o ajută din plin, iar inteligenţa o indrumă spre versatilitate în orice partitură pe care o interpretează. Succesul său ca soprană dramatică mozartiană nu face decît sa confirme un început strălucitor de carieră.” (Valentina Sandu-Dediu – „Tineri în profil. Compozitori şi soprane”, Romania literară nr.25/ 25 iunie – 1 iulie 2003)
„O interpretare vocală şi scenică demnă de nota bene! Am cunoscut o Norină pasională, am descoperit o Norină revoltată ce aduce replica la rang de sentinţă. Vocea a reflectat în mod pregnant, cu putere stările sale interioare.” (Gabriela Banu – „Comedia se realizeaza sub doua baghete regizorale”, Gazeta de Transilvania, Brasov 27-28 martie 2004)
„În rolul Leila, tânara soprană Cristina Radu s-a aflat la cea mai bună prestaţie a sa de pâna acum, demonstrând că se preocupă continuu de îmbunătăţirea condiţiei tehnice, suport indispensabil punerii în valoare, afirmării depline a calităţilor vocale: timbru placut, cu înveliş preţios, cu eclat pe întreg ambitusul.” (Costin Popa – „Desenând cu braţele”, Melos – martie 2005)
„Pentru vocea sopranei Cristina Radu a sosit timpul unor zboruri mai ample. Apreciata solistă a Operei din Braşov are, ca prestanţă şi naturaleţe a cîntului, disponibilitatea de a se confrunta cu importante roluri mozartiene, Fiordiligi, Donna Elvira spre care îşi îndreaptă atenţia. Înconjurata de afecţiunea publicului, ascensiunea carierei sale îşi relevă valenţele spre un succes neîndoielnic pentru care, cu voinţă şi inteligenţă, se indreaptă.” (Grigore Constantinescu – „Adevarul”, 2 iulie 2005)
„Die Rolle seiner Gemahlin (Grafin Almaviva) sang Cristina Radu. Bei ihrem innig gesungenen Selbstmitleid am Beginn des zweiten Akts, die Cavatine ‘Porgi amor’, wusste sie mit wohlklingendem Sopran den Opernsaal zu fullen. Besonders schon waren das Brief-Duett ‘Che soave zefiretto’ im dritten Akt.” (Georg Kirschner – „Die Hochzeit des Figaro”, Waldkraiburger Nachricker 11.05.2006)
„Gut besetz war die Rolle der Donna Elvira, die Don Giovanni liebt und von ihm aufs Ubelste getauscht wird mit Cristina Radu. Sie gab der Figur ein wurdevolles Profil und eine klare Stimme.” (Gabriele Muller – „Don Giovanni in der Stadthalle”, Leonberger Kreiszeitung 13.05.2006)
„După această mică bijuterie bartokiana, pe scenă a intrat soprana Cristina Radu, acompaniată alternativ de pianiştii Corina Raducanu şi Eugen Dumitrescu în interpretarea a „Sept Chansons de Clement Marot” op.15 (şapte lieduri pe versuri de Clement Marot) scrise de George Enescu. Incantatoare au fost căldura vocii şi nobleţea atitudinii scenice a Cristinei Radu, care împrumută din tradiţia marilor soprane ale vechii generaţii. Solistă a Operei din Braşov, doamna Radu a abordat aceste 7 lieduri cu intimitatea adecvată genului şi textului. Fineţea portamentelor şi vibrato-ul folosit cu atenţie, dar fără artificialitate, au adăugat un plus conţinutului emoţional al acestor lieduri. Cu dicţia sa excelentă, doamna Radu a permis cunoscătorilor de limba franceză să cunoască frumuseţea textului, iar pentru cunoscătorii de alte limbi străine, zambetele cântăreţei au reuşit să aducă lumină în povestea depănată de către „les chansons”. De apreciat a fost şi capacitatea Cristinei Radu de a sugera forţa fără a forţa nimic. Prin inteligenţa cu care a utilizat atacurile, vibrato-ul şi nuanţele, dumneaei a transmis energia muzicii mult mai eficient decât daca ar fi făcut exces de aceste procedee, o capcană pe care, din păcate, destule cântăreţe nu reuşesc să o evite.” (Oliviu Constantinescu, Concert la Filarmonica din Piteşti 22.02.2010)
.
„Foarte apreciată a fost interpretarea rolului Margaretei de către Cristina Radu. A întruchipat cu măiestrie şi o emoţie deosebită fata nevinovată îndrăgostită, înşelată apoi, gradând până la disperare şi nebunie. A impresionat de asemenea frumoasa ei voce de soprană, în interpretarea diferenţiată a ariei Margaretei la vârtelniţă, în coloraturile realizate cu multă lejeritate în Scena bijuteriilor şi de asemenea în încântătoarele duete de dragoste cu Faust. În scena finală, s-a prezentat cu voce amplă, ca o mare cântăreaţă de operă, demonstrând că ar putea aborda de asemenea Verdi sau Puccini. În concluzie, o seară de operă reuşită, captivantă, răsplătită la final cu multe aplauze.” („Sehr erfreulich war auf die Vorstellung von Cristina Radu als Margarete. Äußerst agil und emotional spielte sie das unschuldig liebende Mädchen und die Betrogene bis hin zu Verzweiflung und Wahnsinn. Dabei gefiel auch ihre schöne Sopranstimme sehr gut, so zum Beispiel in ihrer differenzierten Interpretation der Arie am Spinnrad, den mit Leichtigkeit ausgeführten Koloraturen in der Juwelen-Szene und auch den bezauberenden Liebesduetten mit Faust. In der Schlussszene schließlich präsentierte sie sich mit kraftvoller Stimme nochmals als große Opernsängerin könnte. Alles in allem also ein gelungener, packender Opernabend, für den es zum Schluss viel Beifall gab.”) – (Pirmasens, martie 2011 – „Packende Oper mit schönen Stimmen. Gounods „Faust” in gekürzter Fassung glänzt besonders durch die Gesangsleistung”).
.
„Publicul îl întâlneşte mai întâi pe bătrânul Faust, interpretat de Liviu Iftene, care de la prima notă modelează partitura cu desăvârşită implicare – dând astfel tonul pentru colegii săi. Ca prezenţă scenică nu este cu nimic mai prejos adversarul lui, Dan Popescu, în rolul lui Mephisto. Un adevărat eveniment însă: Cristina Radu în rolul Margaretei. Iar Adrian Mărcan conferă cu măiestrie partiturii lui Valentin ceva eroic prin timbrul său de oţel.” („So erleben die Besucher mit Liviu Iftene zunächst den alten Faust, der von der ersten Note an die Partie mit vollem Einsatz gestaltet – und damit für seine Kollegen die Richtung vorgibt. Von der Bühnenpräsenz her ist ihm sein Gegenspieler, Dan Popescu, als Mephisto ebenbürtig. Ein echtes Erlebnis: Christina Radu als Margarete. Und Adrian Marcan gibt mit stählernem Timbre der Partie des Valentin gekonnt etwas heldenhaftes.” (Kurt Feichtinger – „Starkes Ensemble im Bilderbuch. Der Star ist die Musik: Die Staatsoper Brasov spielt Charles Gounods “Faust” im Haus der Kultur” – OVB online, 30.03.2011)
.
„Sambătă 12 martie, am asistat la Opera Braşov, la un spectacol cu totul special cu opera „Faust” de Charles Gounod. A fost o seară de neuitat şi indrăznesc să afirm că acest spectacol ar fi făcut faţă, fără nici o problemă, pe oricare din marile scene ale lumii. (…)Protagoniştii au cantat admirabil, fiecare perfect ales pentru rolul său: Liviu Iftene – Faust, Dan Popescu – Mefisto, Adrian Mărcan– Valentin, Gabriela Hazarian – Siebel, Sonia Hazarian– Martha. Am lăsat la urmă pe Cristina Radu, in rolul Margaretei, ea fiind revelaţia serii: o voce de mare calitate, condusă cu inteligenţă, sensibilitate şi rafinament. La aceste calităţi, care fac din ea o adevărată muziciană (ea cantand in egală măsură repertoriul vocal-cameral), se adaugă o prezenţă scenică plină de farmec, permanent expresivă.” (Liliana Iacobescu – Actualitatea Muzicală, nr.4, aprilie 2011, pag.8)

CRISTINA, ESTI MINUNATA! O ADEVATARA VALOARE A MUZICII CLASICE ROMANESTI, A OPEREI.. A CULTURII !
MULT SUCCES IN CONTINUARE!
TE PUP SI TE IMBRATISEZ CU DRAG!
PRIETENA TA, BIANCA.
Draga Bianca, iti multumesc pentru caldura si entuziasmul tau! pina la ce ai scris tu este insa drum lung de strabatut, dar iti multumesc pentru acest vot de incredere!
te imbratisez si eu cu drag, C
[...] se face că duminică vor cânta la prejmer 4 muzicieni braşoveni: soprana Cristina Radu, violonista Lucia Neagoe, violoncelistul Ştefan Neagoe şi organistul Steffen Schlandt. Mai multe [...]